Cazul minorului a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2013, după ce mama copilului a petrecut opt ani în instanțele din țară pentru a demonstra agresiunile tatălui. După patru ani, CEDO a decis că autoritățile nu luat măsuri pentru protecția copilului.
Minorul s-a născut în 2001, iar părinții lui au divorțat trei ani mai târziu. Direcția de Asistență Socială din București a fost sesizată de mama înainte de divorț în ceea ce privește agresiunile soțului asupra copilului. Acesta a fost consiliat psihologic, însă relele tratamente au continuat, mama sesizând poliția în mai multe rânduri, susține APADOR-CH.
Potrivit sursei citate, abia la a cincea plângere depusă de mamă, dosarul a ajuns la procurori, unde ancheta a durat doi ani (2005-2007), timp în care au fost audiați martori și s-a făcut o expertiză, care a demonstrat că minorul a suferit traume din cauza comportamentului agresiv al tatălui.
În 2008, prima instanță l-a achitat pe bărbatul acuzat de agresiune, iar în apel, în 2009, „instanța l-a audiat și pe minorul D.M.D, care a declarat că tatăl său l-a lovit, l-a încuiat într-o debara întunecoasă, că a aruncat apă pe el în timp ce dormea, că adesea era agresiv și cu mama lui, cu bunica sau mătușa maternă și că nu vrea să își întâlnească tatăl pentru că îi e frică de el”, potrivit APADOR-CH, organizație care a reprezentat cazul la CEDO.
Pedeapsa finală a fost de un an cu suspendare și interzicerea drepturilor părintești pe doi ani.
„Nu poate exista compromis în condamnarea violenței împotriva copiilor, fie că este acceptată ca „tradiție”, fie că este deghizată ca „disciplină””, a stabilit CEDO, potrivit APADOR-CH.
„Curtea a constatat că ancheta a fost prea lungă și ineficientă, și că durata procedurilor judiciare a fost și ea excesivă. Guvernul român a motivat că durata mare a procedurilor și a procesului s-au datorat grijii de a nu comite vreo eroare judiciară”, mai arată ONG-ul.
Minorul va primi despăgubiri morale de 10.000 euro.